SFORĂIALA DE DUPĂ… Mi-e milă de democraţie. O văd violată, furată, maltratată, peticită cu tot soiul de interese. Transformată într-o pistă pe care aleargă cu limuzinele de lux progeniturile politicienilor corupţi. A început să-mi provoace alergie democraţia pe care încearcă să ţi-o îndese în creier taman cei neobişnuiţi cu gustul ei. Democraţia este confundată cu jungla. Locul unde pândesc, ascunşi după articole de lege, politicieni şi afacerişti în goana lor după vânat proaspăt. O să vină al doilea tur. Pe primul nu l-am pierdut, dar s-a topit, aşa după cum a fost voia maşinăriilor de partid. Votul democratic a contat mai puţin. La preţ, puterea unora de a convinge. Metodele nu mai au importanţă. Doar trăim într-o lume civilizată. Cu bani, oferte multiple şi oarece criză pe deasupra. Peste două săptămâni, bătălia va fi dură. Unii deja au scos capul şi salută mândrii. Ceilalţi nu au terminat de lins rănile. În Dâmboviţa, PDL nu a înregistrat o înfrângere, cum se crede, ci a pierdut la scor. Nu tocmai mare, dar suficient pentru a hrăni şi a răni ambiţii şi orgolii. Mesajele de mulţumire adresate alegătorilor sunt sterile. Fac parte din bagajul de demagogie purtat în permanenţă de politicienii de meserie. Românii vor să o ducă mai bine. Să se încreadă cât de cât în speranţe. Să le mulţumeşti pentru vot, cocoţat pe un morman de ruine, este doar o gafă care trece nebăgată în seamă de cei mulţi, dar sancţionată de istorie. O politeţe crudă a celui care vrea să conducă. Am intrat în perioada negocierilor. Politicienii se pregătesc de tot felul de experienţe. Nu în eprubetă, ci în restaurante sau luxoasele sedii de partid. Vor încerca, atât cât electoratul le permite, obţinerea unor vaccinuri noi, cu care să combată virusul ce pune în pericol democraţia. Efortul este maxim. Se scoate la bătaie întreg arsenalul. Rezultate, deocamdată, zero. Doar vagi speranţe de reuşită. Iluzii, declaraţii din care să reiasă că organismul social, economic şi politic se va însănătoşi. Depinde acum cât va funcţiona laboratorul. Dacă geneticienii politici se vor înţelege până la capăt. Nu este exclus ca procesul de fabricare a antidotului să fie sabotat. Nu este exclus ca, vrând să distrugem un virus, să dăm naştere, aşa, din ambiţie, unuia şi mai agresiv. Geoană sau Băsescu? Aceasta-i întrebarea care nu ne încălzeşte şi nici nu ne ţine de foame. Răspunsul adevărat sau varianta tip ţeapă, peste două săptămâni, trei luni ori un an şi jumătate. Până atunci, fiţi tari şi zvârcoliţi-vă în nevoi. Serviţi la micul dejun statistici îngrijorătoare. Desert, la ora 10.00, cu majorări de preţuri. La prânz, supă de sondaje fără valoare nutritivă, iar seara, câte o porţie de comentarii bine arse şi cu gust de acru. Mă întreb unde s-o mânca mai bine după alegeri. La sărbătoarea câştigătorului sau la pomana învinsului? Şi, asta, e o altă întrebare. Ţi-o pui singur, repetat, crizat, dacă nu înghiţi la timp pilula zilei, bazată pe elixir de demagogie. Ion Obăgilă postat pe 24 noiembrie 2009
-
Acasa-
Despre noi-
Publicitate-
Contact-
Opinii -
Foc de voie -
Mitul lui Gyges -
Foc de voie 1 septembrie -
Bunul simt -
Adevaratul poliotician -
Altruismul -
Umilirea unui simbol -
Pretul greselii -
Nu ne-am lecuit de populism -
Dezvoltarea morala -
Vrem un Obama -
trei afise -
la loc comanda -
Uniti intru nevoi -
politica, hotie mare -
nelamuriri -
Becali -
vorbe oable -
electosocuri -
haz de necaz -
sforaiala de dupa -
frunze vestejite -
M-am culcat cu Geoana -
geruiala -
salve la minus n grade -
de ocara -
la trambulina -
din zapada -
s-auzim dãstre vindecare -
greturi -
obstacole -
minimartisoare -
desprimavarare -
canibalism politic -
susoteli de primavara-
Campanii umanitare-
Dezvăluiri-
Anchete-
Reportaje-
Administraţie-
Actualitate-
Politic-
Economic-
Cultural-
Sport-
Arhiva-
Comunicate de presa-
Radare-
Program teatru-
Program teatru Copii-
ROSUA-
CARIERE-
ASTROLOGIE-
Program Mos Craciun 2009